Lacul Ursu

CAZARE APROAPE
Lacul Ursu
Lacul Ursu
Lacul Ursu
Lacul Ursu este un monument al naturii și cel mai mare lac sărat și helioterm din Europa. Lacul este situat în Sovata și ocupă o suprafață de peste 40 de hectare, având o adâncime maximă de 18,9 m.

Sovata este așezată pe un masiv de sare, sarea fiind extrasă în trecut din gropi, de formă pătrată și de maxim 15 m adâncime, săpate la suprafață. În aceste gropi, precum și ca urmare a prăbușirilor în goluri create de dizolvări subterane, s-au format lacuri și bălți, unele colmatate în timp, alimentate de ploi și izvoare. În zona în care este situat Lacul Ursu, în trecut, au existat două astfel de lacuri de dimensiuni mult mai mici, unul dintre ele fiind Lacul Illyés, nume pe care îl va prelua. 

Apa infiltrată în sol dizolvă stratul de sare, creând goluri subterane, un astfel de gol apărând în subsolul locului unde este situat în prezent Lacul Ursu. În data de 27 mai 1875, în timpul unei furtuni puternice însoțite de o ploaie torențială, pășunea aflată pe locul lacului a început să se scufunde, proces care a continuat până în anul 1881, an în care lacul a căpătat o formă asemănătoare celei pe care o vedem astăzi. Procesul de dizolvare a sării continuă și în prezent, conducând la o variație mare a salinității apei în funcție de adâncime.

Lacul este alimentat de pâraiele cu apă dulce Auriu și Criș-Toplița și din precipitații. Apa dulce, având o densitate mai mică decât apa sărată, reîmprospătează stratul de suprafață, de aproximativ 1,5-2 m grosime, menținându-l la o salinitate de până la 100 g/l. Salinitatea crește până la 300 g/l spre fundul lacului. Stratul de suprafață acționează ca un izolator termic, permițând încălzirea straturilor de apă sărată din adânc de către radiațiile solare, dar prevenind pierderea rapidă a căldurii acumulate, fenomen cunoscut ca heliotermie. În timpul sezonului balnear, temperatura apei din stratul de suprafață este de aproximativ 33-34°C.

În anul 1894, moşierul Sófalvi Illyés obține dreptul de utilizare a lacului și întemeiază Baia de Sus în anul 1900. Doi ani mai târziu, Illyés cumpără și Baia Géra și unifică administrativ cele două băi. În anul 1928 este construită și baza de tratament.

În prezent, Lacul Ursu este o atracție apreciată atât pentru băi cât și pentru tratarea unor afecțiuni respiratorii, dermatologice, ginecologice și ale sistemului nervos. Baza de tratament a fost modernizată și oferă și tratamente pe bază de nămol extras din adâncurile lacului.

Scăldatul este permis între orele 10:00-13:00 și 15:00-18:00.
Poză de la Sie - Operă proprie, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=7442817